Leipzig, Germania.

Undeva pe langa un mic orasel din Germania numit Leipzig zace un loc uitat de lume, parca aflat la inceputul timpului, cand viata abia incepea sa isi faca apritia sub forma unor microorganisme intr-o supa chimica, sau la finalul lui, cand asta e tot ce a mai ramas. Ceea ce vedeti in imaginile de mai jos reprezinta o fosta exploatare miniera in zona unui orasel german numit Leipzig, o rana adanca lasata in voia pamantului, sa isi adunse sevele si sa o vindece in sute de ani. Gropile din pamant au fost umplute de apa, ce s-a amestecat cu carbunele dand o culoare rosie suprarealista intregului peisaj. Privelistea e o cuprinsa de o liniste incredibila, neexistant picior de om sau animal pe kilometri intregi.

Cateodata ma uit si mi se face scarba de unele din fotografiile pe care le-am postat. Unele procesate in asa hal incat arata mai rau decat originalul, altele lucrate in graba si neatentie, apusuri fara Dumnezeu centrate si suprasaturate. Peste un an probabil ma voi uita si pe cele prezente si ma voi da cu capul de pereti.
Cu ocazia asta m-am apucat sa fac putina curatenie, am sters o gramada de posturi si fotografii proaste si seriile de vreun an incoace le-am updatat cu imagini mult mai mari, schimband putin si tehnica de resize/sharpen. Sper sa arate mai bine si sa am timp sa fac la toate asta. O sa incerc sa repostez pe cele cu potential dar a caror procesare ma zgarie pe creier.

File de poveste:

Si varianta alb-negru