Am descoperit o specie noua de conspirationist, care in mod paradoxal este teoretic fix opusul lui. Doar ca de fapt e simetric, nu opus: anti-conspirationistul.
Anticonspirationistul vede conspirationism peste tot, in mod aproape schizofrenic. In paranoia lui extrema, el vede pe oricine ca pe un conspirationist. Simplifica realitati complexe intr-o forma usor de digerat.
Daca cineva pune sub semnul intrebarii o informatie, este conspirationist. Daca cere dovezi, este conspirationist. Daca nu este convins de naratiunea dominanta, este conspirationist. Daca asteapta mai multe date inainte sa traga o concluzie, este conspirationist. Daca ajunge la aceeasi concluzie ca un conspirationist, chiar si pe un subiect complet diferit, este conspirationist.
La fel cum conspirationistul clasic vede o mana ascunsa in spatele fiecarui eveniment, anticonspirationistul vede un conspirationist ascuns in spatele fiecarui om.
Ironia este ca amandoi ajung sa foloseasca exact acelasi mecanism mental. Nu mai analizeaza individul din fata lor. Nu mai exista nuante. Nu mai exista contexte. Exista doar etichete.
Unul spune: “Totul este o conspiratie.”
Celalalt spune: “Toata lumea este conspirationista.”
Amandoi reduc lumea la o explicatie unica, universala si confortabila.
Poate cel mai interesant este ca anticonspirationistul nici macar nu isi da seama ca gandeste conspirationist. El este convins ca lupta impotriva unui fenomen, cand de fapt incepe sa ii copieze structura mentala. Isi construieste propria harta a lumii, cu “ei”, cu suspecti, cu tipologii, cu semnale, cu oameni care trebuie identificati si demascati.
In momentul in care incepi sa vezi conspirationisti peste tot, ai intrat in aceeasi capcana cognitiva ca omul care vede conspiratii peste tot. S-a schimbat doar obiectul obsesiei.
Poate ca antidotul nu este nici sa vezi conspiratii peste tot, nici conspirationisti peste tot. Poate antidotul este sa accepti ca oamenii sunt mult mai complicati decat etichetele pe care ne place sa le lipim peste ei. Un om poate avea dreptate intr-o privinta si sa greseasca in alta. Poate fi sceptic fara sa fie conspirationist. Poate crede o teorie nefondata fara sa devina definit de ea. Iar uneori, doua persoane pot ajunge la aceeasi concluzie din motive complet diferite.
Cand incepi sa vezi o singura explicatie pentru tot, indiferent care este acea explicatie, probabil ca problema nu mai este lumea. Probabil ca este harta prin care ai ales sa o privesti.
