Nu au trecut nici 5 secunde si deja aud tiuitul ala surd atât de familiar si îmi dau seama ca nu am cum sa mă mai întorc iar in încă 5 totul va dispărea într-o mare de culori. Mai arunc o ultima privire in jur chiar in clipa in care contururile imaginii se accentuează si imaginea seamănă cu un desen cubist de o claritate impecabila. Nu apuc sa mă uit prea bine caci intre timp toate obiectele din jur își pierd semnificația si odată cu semnificația si statutul de obiecte. Si brusc, iată-l: Acel loc in care parca am fost dintotdeauna, ca o capela sau un tunel format din culori si pattern-uri caleidoscopice perfecte, simetrice, interconectate si infinite.

De Mâna cu Alice

“Daca portile percepției ar fi desferecate atunci totul s-ar arăta omului precum este : infinit”

-William Blake

Locul de unde incepe si de unde se termina tot

Nu au trecut nici 5 secunde si deja aud tiuitul ala surd atât de familiar si îmi dau seama ca nu am cum sa mă mai întorc iar in încă 5 totul va dispărea într-o mare de culori. Mai arunc o ultima privire in jur chiar in clipa in care contururile imaginii se accentuează si imaginea seamănă cu un desen cubist de o claritate impecabila. Nu apuc sa mă uit prea bine caci intre timp toate obiectele din jur își pierd semnificația si odată cu semnificația si statutul de obiecte. Si brusc, iată-l: Acel loc in care parca am fost dintotdeauna, ca o capela sau un tunel format din culori si pattern-uri caleidoscopice perfecte, simetrice, interconectate si infinite. Sunt peste tot in jurul meu iar eu peste tot in jurul lor, orice definiție de eu, lume exterioara sau interioara au dispărut într-o experiența totala, fără limite. Tot ce simt, sau mai exact singurul lucru ce ar putea fi numit un sentiment este o uimire totala a acelui joc geometric cu care sunt totuna. Ceva din mine ar vrea sa dea sens lucrurilor însă sensul nu e de găsit. Îmi pun întrebări într-o limba inexistenta iar răspunsul vine in mii de variante contradictorii intre ele ,in bucle logice paradoxale valide si in invalide simultan. Mă aflu undeva si nicăieri, sunt in mijlocul universului iar el e in centrul meu. Sunt aici dintotdeauna, nici existând si nici lipsind, unde totul pare sa vrea a se naște din acest nimic atât de diferit de nimicul cunoscut. Acest nimic care in labirintul-i de oglinzi ce se reflecta pe ele însele la infinit conțin tot ce a fost, este si va fi întotdeauna si pentru totdeauna. Nu e nimic nou sau vechi aici, nu e nimic străin sau cunoscut, nu e ceva separat de lumea obișnuita si nici ceva din ea. O clipa suspendata in eternitate ce nu se va termina vreodată pentru ca nu e un vreodată sa se termine.

As fi vrut sa incep fraza cu „apoi” dar acolo unde nu exista timp nu exista un apoi. Trecerea de la un eveniment la altul se face in toate directiile si felurile. Pattern-urile se sparg, par a semana cu ceva reconsocibil. Frânturi de imagini ce ar putea fi orice se chinuie se devina si tot ce reușesc a fi e sa fie posibilități. Parca vad o ușa prinzând forma, dar nu e ușa, e televizor. Nu e nici televizor, este o lampa, este un nor. In dreapta se vede o forma dar dreapta devine brusc stânga iar stânga devine un bibelou. Viitorul se amesteca cu trecutul, prezentul devine viitor iar viitorul a fost mereu trecut. Din oceanul de culori si simboluri unele par a fi diferențiate si par a prinde un sens ca ar face parte dintr-un „eu”, dar nu am încă limbajul de a spune ce înseamnă. As putea fi orice, acele chestii ciudate care ies din mine ar putea fi brațe, ar putea fi tentacule sau zeci de picioare, nu am încă noțiunile necesare de a le numără sau a le spune in vreun fel. Pentru mine (acest concept semi-definit) toate astea par niște caricaturi ale unor viitoare forme. Încep sa rad si sa plâng simultan si sa mă resemnez cu tragedia sau comedia a ceea ce urmează sa devin. Sunt inca nedevenit, dar in clipa in care voi deveni ceva toate caricaturile astea de elemente vor fi normale si vor parea ca au fost dintotdeauna asa.

Intreg universul, de la facere pana la distrugere, intotdeauna si pentru totdeauna aici si in mine

Pattern-urile prind forme si  mai recognoscibile. Pentru câteva secunde ce țin la nesfârșit tot ceea ce știu, toate persoanele cunoscute, toate amintirile, părinții, persoanele din jurul meu sunt unul si același lucru într-un fel ce nu va putea fi pus vreodată in termeni raționali. Sunt unul si același lucru cu prietenii mei, cu părinții, fratele, cu cele mai odioase persoane din istorie, cu toate victimele, totul într-o inter conectivitate de tip opoziție ce constant exclude pe unul sau celălalt si ambele. Si in acest fel absurd trec prin toate stagiile existentei, de la Big Bang pana la maimuța ce se ridica in om, trec prin flash-uri de scene din sălbăticie in care eu sunt o antilopa intre dinții unui leu , simt uniunea aia dintre leu si mine in clipa in care am renunțat la lupta si m-am resemnat in fata morții. Este absolut uimitor acest  spectacolul al întregii vieții trăit dintr-o data cu puterea a 1000 de sori.

“Am simtit, cred, cum se intampla atunci cand se stinge viziunea asupra vietii, iar dupa ce se stinge se schimba tot. Aveam o idee si eram convinsa ca aceasta idee va influenta cursul calatoriei, ma informasem mai mult de un an despre ce urma sa fac.
Am primit patratelul (cu un ochi printat ), de la o persoana foarte apropiata, as zice reflexia mea, un altfel de eu. Cand mi l-a inmanat, a zis “uite ca sa vezi…”(zambea)…poate ca acea replica a conturat tota simbolistica calatoriei, sau poate era scuza pentru supravietuire, ceva usor de acceptat, o speranta, un rezultat al credintei de orice fel…
Credeam, de dragul artei ca voi vedea fiinte fantastice ,dar nu a fost asa, a fost un bagaj de informatie redat vizual ca in 3d studio max, asupra tuturor obiectelor si trairilor interioare si exterioare.Ma simteam ca un calculator, nimic mai mult, totul era ordonat si usor de inteles, orice constructie fizica, mentala, de orice fel. Vizualul era atat de puternic si clar chiar daca starea psihica parea fragila si atat de usor ar fi luat alt curs si alta forma, paranoia era vecinul cel mai apropiat si dadea tarcoale necontenit. Calatoria parea a fi definitia nebuniei si ca o simpla parere personala cred ca nebunia este pierderea contactului cu lumea fizica si cu toate acestea eram constienta de aceasta psihoza.
Da. Schimbarea a fost inevitabila dupa terminarea intamplarii abstracte prin care trecusem. S-a produs in timp. Nu sunt mai buna sau mai rea ca restul. Suntem la fel, cel putin in viziunea mea.
Perceptia este alta, acum


-Buzu, artista

Cam asa ar arata o tentativa de-a mea de a descrie un trip generic pe DMT, unul dintre cele aproximativ 5-6 pe care le-am avut in viata. Tine doar cateva minute insa aceste minute ar putea la fel de bine sa fie secole. Si aceste lucruri sunt cele mai importante pe care le-am invata:
Cum toate opozițiile sunt de fapt unul si același lucru, cum toate adevărurile sunt si falsuri, cum toate separările sunt uniuni, cum ca si povestioara asta este deopotrivă falsa si adevărata si cum, in cele din urma absolut totul tine de alegere, întreaga existenta este o alegere. Dar nu de acel tip de alegere voita ci de o alegere absolut fundamentala, o alegere fără de care nici măcar alegerea ca idee nu poate exista. Exista un fel de poem absurd, o serie de idei ce se manifesta (cel puțin la mine) către finalul oricărui Trip, cu puțin timp înainte ca lucrurile sa prindă un singur sens. E un fel de paradox si suna cam in felul următor: „Poate ca X sau non-X,  oricum X sau non-X. Si e totuna „ Exemple:
„Înțelegi sau nu înțelegi ce iți spun, oricum vei înțelege sau nu. Si e totuna”
„Poți sa alegi sau sa nu alegi, oricum vei alege sau nu. Si e Totuna”
„Are sens sau nu are sens, oricum are sens sau nu. Si e totuna”

E ca un joc interminabil de v-ați ascunselea, si orice lucru ai învață si ai retine din el nu poate reprezenta experiența in sine întrucât experiența nu poate fi reprezentata decât in termeni paradoxali. Cert pentru mine este ca odată ce ai înțeles experiența si i-ai dat un nume si un sens (fie el si absurditate, nebunie) nu poți înțelege experiența. Experiența nu poate fi înțeleasa, nu poate fi descrisa si orice tentativa e inefabila. Toate interpretarile ei sunt deopotriva valide si invalide, nu e nici minunata si nici trista si este toate la un loc. Ramane pentru totdeauna ascunsa si misterioasa si cine pretinde, inclusiv eu ca a inteles-o nu a inteles-o. E ceva ce nu poate fi decat avut ca experienta, trait si apoi uitat in abisurile cunoasterii si gandirii lineare si logice care nu poate lucra decat cu definitii. Nedefinitul nu poate fi definit iar termenul de nedefinit este deja o definitie si deci irelevanta.

Deși probabil pentru altcineva va fi altfel (interpretat altfel) si nu sunt adevăruri obiective de învățat de acolo rămâne întotdeauna o schimbare fundamentala pentru majoritatea oamenilor. Pentru mine psihedelicele au reprezentat de departe cel mai mare factor de formare si cea mai puternica experiența avuta vreodată. Mi-au schimbat fundamental percepția asupra lumii, ideile, felul cum mă raportez la alții. Nu am devenit neapărat un om mai bun in termeni consacrați ai moralității dar am devenit un om mai bun raportat la mine însumi. Moartea ca factor de teama a dispărut odată cu transformarea fundamentala a ceea ce înseamnă viată si ce însemn eu. Atât viată cat si moartea ca idei fixe si-au pierdut o mare parte din relevanta. Viitorul in general sau trecutul si-au pierdut din autoritate odată ce si-au arătat adevărata natura de „idei in mintea mea”, fete ale clipei de fata si nimic mai mult. Problemele emoționale si obsesiile, lucrurile pe care le consideram fundamentale mie dar extreme nocive pentru toata lumea au dispărut treptat, cate puțin la fiecare experiența. Dependenta de droguri pe care am avut-o pana acum câțiva ani s-a evaporat si ea treptat la fel cum gândurile sinucigașe ce mă bântuiau de ani grei. Obișnuiam sa cred ca moartea e ceva nobil, un fel eroic de a-mi încheia aceasta cruciada prin viată ce m-a dezavantajat profund: eroul singuratic ce ar prefera sa moara decât sa moara ideile din el. Dar ideile au murit si intr-un fel si eu cu ele. Oricine as fi fost înainte m-am întors altcineva, o persoana care întâmplător împarte un corp, amintiri si un trecut cu cineva ce-i seamănă cumva dar numai parțial.Mi-am propus printre altele sa îmi dedic o parte din timp promovării ideii folosirii psihedelicelor  ca forma de tratament si auto-cunoaștere in conditii de siguranta si potentiala viitoare legalitate. Iar daca acum ceva timp as fi fost considerat cel putin dus cu pluta acum exista suficient de multe studii clare pe respectiva tema încât sa nu fiu înarmat  doar cu vorbe in vânt .  In opinia mea este un moment foarte important din istorie ce poate, cu ajutorul tehnologiei moderne si informației sa aducă din nou psihedelicele in opinia reflectoarelor, de data asta mai puțin alarmist, mai obiectiv si mai informat.

Ce si cum este experienta psihedelica ?

Intrebarea este extrem de dificila deoarece experienta psihedelica, in punctul ei culminant este dificil de descris. Intrucat prin natura ei permite o perceptie a lumii nefiltrata prin propriile concepte si definitii ea este, prin definitie, de nedefinit fara a folosi aceleasi concepte si definitii care fac experienta sa fie ceea ce este. Asta insa nu a oprit lumea de-a lungul timpului sa ii dea nume si proprietati, intalniri cu Dumnezeu, cu extraterestri, viata de apoi sau ceea ce am scris eu mai sus. Terence Mckenna, atunci cand o descria experientele lui cu DMT spunea ca va folosi metafore, si fiind metafore sunt doar minciuni. Insa doar folosind astfel de metafore se poate ajunge la informatie transmisibila.
De principiu experienta psihedelica are multiple etape si laturi, primele etape fiind cele care se pot descrie usor. PsichonautWiki este echivalentul Wikipedia in ceea ce priveste experientele psihedelice. Are o librarie bogata cu toate substantele ce altereaza constiinta, dar si efectele lor, asa ca o sa pot folosi fara rusine informatiile lor, mult mai bine structurate si prezentate decat as putea eu vreodata sa o fac.   

“A fost mișto că am simțit lucruri pe care le gândeam, au trecut din logica rece în căldura sufletului. În cuvinte sună iar rece: Am văzut cât de mari pot fi diferențele de perspectivă între oameni, cum conștiința este fluidă și ia forma recipientului în care o torni. Acum iau în calcul o plajă mult mai mare de variante atunci când încerc să descifrez pe cineva. Am mai învățat că individualitatea e un instrument util, dar nu trebuie luată prea în serios. Înainte vedeam individul ca pe un copac cu rădăcini în trecut, acum văd un mare copac subteran care scoate câte o mlădiță la suprafață.”

– K, Jurnalist

Efectele de alterare a perceptiei

In general cele mai usor de descris si reprezentat. Apar in fazele incipiente ale unui trip sau in punctul culminant atunci cand cantitatea sau calitatea agentului psihedelic nu a fost suficienta.

Drifting :  Imaginile par warpate, topite si morphate peste ele insele.
Urme : Miscarea obiectelor lasa in urma o imagine a traiectoriei lor in timp. In fazele avansate urmele raman pe termen nedeterminat ceea ce face deslusirea imaginii aproape imposibila.
Imagini reminescente : Urme ale imaginilor vizualizate raman impregnate dupa ce ele au disparut in campul vizual.
Repetitie simetrica a texturii : Efectul apare in general pe imagini repetitive precum iarba sau covoare. Poate fi descris ca o textura oglindita in mod repetat de-a lungul proprie-i suprafete.  
Amplificare a recunoasterii patternurilor : ar putea fi descris ca pareidolia la puterea 10, adica sporirea tendintei de a vedea patternuri acolo unde este doar zgomot vizual.
Sinestezie : Unul dintre efectele foarte interesante care este cunoscut ca fiind o afectiune de care au suferit multi artisti sau persoane publice precum Nabokov , Richard Feynman sau Van Gogh. O lista completa se gaseste pe wikipedia.  Efectul consta amestecarea informatiilor senzoriale, adica sunetele devin culori, culorile devin mirosuri iar mirosurile sunete.
Tunelare : Poate fi descris ca un tunel fractalic, tridimensional compus fie din elemente vizuale prezente fie din culori aleatoare.
Distorsiuni de perspectiva: Dupa cum spune si numele, e vorba de distorsiuni ale formelor si proportiilor lucrurilor si fiintelor din jur.
Emotii simultane: Utilizatorul simte in acelasi timp multiple senzatii si emotii, de multe ori contradictorii. Cum ar fi cald si frig, ura si dragoste, frica si confort etc.
Sporirea acuratetii vizuale: Utilizatorul percepe o sporire substantiala a acuratetii vizuale,  a claritatii imaginilor percepute si a contrastului dintre ele.
Cresterea intensitatii culorilor: Utilizatorul percepe o saturatie crescuta a culorilor. Rosul devine mult mai rosu, galbenul mai galben.

Geometria: Geometria reprezinta cea mai simbolica imagine asociata cu psihedelice. In fazele avansate utilizatorul este expus unei mase aparent infinite de geometrie asemanatoare unui caleidoscop ce exprima  simultan fiecare concept, amintire sau simbol stocat in mintea lui. Rezultatul este o senzatie incomprehensibila ce este cel mai des interpretata ca fiind experienta a intregului univers, a tot ce a fost si va fi vreodata trait deodata intr-o singura clipa. Efectul nu este constant ci este ocazional declansat de catre accesarea unui concept in minte. De exemplu daca cineva se va gandi  la conceptul de internet atunci imediat i se va desfasura o imagine a acelui concept. Acea imagine la randu-i se va sparge in mai multe concepte ce fac parte si sunt asociate cu acela al internetului care la randul lor se vor sparge in conceptele asociate conceptelor asociate internetului. Acest lucru se intampla si asa mai departe ad infinitum. In termen de 1-2 secunde intreaga librarie de simboluri si concepte din mintea utilizatorului se infatisaza iar in acel moment supraincarcarea senzoriala declanseaza moartea ego-ului si reprimarea memoriei de lunga durata. Utilizatorul are revelatia absoluta ca i s-a aratat intregul fel de functionare al universului in mod clar, absolut si irefutabil pe moment insa inefabil sau pur si simplu lipsit de sens  dupa experienta, datorita structurii limbajului in care gandeste si se exprima in mod uzual.

“Nu voi descrie prima mea experienta, cand am fost cuprins de un fel de turbare a desenului incat nu mi se mai oprea mana, ci pe cea din weekend-ul ce tocmai a trecut. gandurile imi erau greu de oprit si desi parea ca voi putea pune mana pe un raspuns, cumva imi scapa de fiecare data. Toate simturile erau la maxim, totul se simtea placut, moale, gustos. Cel mai bine se poate descrie ca un sentiment de impacare cu tot ce este in jur. Totul se poate intelege si totul este interconectat si simti chestia asta in mod fizic. Desi nu am experimentat niciodata (si nici nu imi doresc), cred ca este usor sa intri intr-un “bad trip” atata timp cat nu incepi intr-o dispozitie buna sau un mediu adecvat.”

-Ted, game designer

Efectele cognitive profunde

In general efectele profunde, cele care schima personalitatea utilzatorului sunt mai mult cognitive si mai putin strict vizuale. Asta face descrierea lor extrem de dificila insa ca de obicei voi prelua cateva informatii de pe PsychonautsWiki.

Interdependenta opusurilor (senzatia de dualitate) : Un sentiment foarte puternic prin care utilizatorul vede, intelege si simte in mod fizic ca realitatea este un sistm in care existenta si identitatea tuturor conceptelor tin  de co-existenta a cel putin doua conditii opuse dar in acelasi timp interdependente. Da si Nu, frig si cald, bine si rau, nimic si ceva, existenta si inexistenta, intern si extern, egale ca valoare si formand un intreg.
Multiple siruri de gandire : Spre deosebire de starea naturala, utilizatorul are mai multe naratiuni interne in minte. Aceasta stare ii permite sa analizeze multiple subiecte simultan si este adesea o sursa puternica inspirationala.
Moartea Ego-ului : Consta in eliminarea tuturor ideilor, conceptelor, amintirilor si simbolurilor care formeaza eu-ul. Cum nu mai exista un „eu” ca cel ce primitor al informatiei de intrare, informatia este libera sa existe in mod independent. In felul acesta utilizatorul poate avea o perspectiva ce nu depinde de el insusi si astfel nu este supusa propriilor filtre si subiectivitati.

Universul ca un circuit ce se creeaza pe sine insusi. Simbolul a fost desenat pentru prima oara de Archibald Wheeler in lucrarea lui “Lege fara de Lege”. ochiul reprezinta sinele, observatorul iar linia reprezinta ceea ce percepe ca sistem extern. Cele doua sisteme sunt conectate pentru a demonstra un singur sistem unificat.

Universul ca un circuit ce se creeaza pe sine insusi. Simbolul a fost desenat pentru prima oara de Archibald Wheeler in lucrarea lui “Lege fara de Lege”. ochiul reprezinta sinele, observatorul iar linia reprezinta ceea ce percepe ca sistem extern. Cele doua sisteme sunt conectate pentru a demonstra un singur sistem unificat.

Interconectivitatea si senzatia de „Totul e Unul” : Cel mai important efect si principalul factor al „revelatiei” psihedelice, acel „ceva” greu  de descris si care schimba utilizatorul pentru totdeauna. Este prezent in general la toate nivelele de experienta psihedelica si culmineaza cu nivelele 4 si 5, cele mai profunde.

Nivelul 1: Uniune intre sisteme externe specifice
Un sentiment de uniune  si interdependenta intre sisteme externe precum cele intre oameni si natura, intre animale si plante etc.

Nivelul 2: Uniune intre sine si anumite sisteme externe
In general se simte ca o pierdere a granitelor intre identitatea personala si anumite elemente externe. Poate fi perceputa ca un sentiment de uniune cu persoanele aflate in aceeasi camera, cu obiectul, instrumentul muzical cu care utilizatorul interactioneaza, cu multimea de la un concert samd.

Nivelul 3: Uniune intre sine si toate sistemele externe perceptibile
Se simte ca o pierdere totala a granitei dintre sine si intreaga informatie perceptuala primita. Sentimentul de sine si naratiunea interioara se atribuie nu numai utilizatorului ci intregului ce formeaza imprejurimile perceptibile. Utilizatorul percepe sistemul din care face parte nu ca unul in care reprezinta un agent decizional si activ ci un sistem  care se autogestioneaza si se auto-organizeaza in forma prezenta iar el insusi este un rezultat al acestui proces. Revelatia este foarte importanta si in general utilizatorul isi reevalueaza atitudinea fata de mediul si persoanele din jur intrucat nu le mai priveste ca pe factori externi ci ca facand parte din el.

Nivelul 4 si 5 : Uniune intre sine si totalitatea sistemelor externe: prezente, viitoare trecute si inexistente inca.
Poate fi descris ca uniune intre sine si totalitatea sistemelor externe, existente si inexistente, de la inceputul universului si pana la moartea lui, in toate posibilitatile. Trecutul devine doar o functie a prezentului, una din infinitele posibile, la fel si viitorul. Utilizatorul realizeaza ca nu este un agent separat  in contact cu o realitate exterioara ci ca el ESTE intregul univers ce are experienta lui insusi, explorandu-se pe el insusi la un moment particular de timp, intr-un loc particular si intr-un corp si o minte in care se intampla sa se afle acum.

Experienta este insotita de acceptarea totala a mortii a o componenta esentiala a vietii. Asta pentru ca moartea nu mai este perceputa ca moarte a sinelui ci ca pur si simplu finalul unei perspective constiente a carei vasta majoritate exista si va exista in tot.

Budism si psihedelice

Pentru cei care sunt cat-decat informati in legatura cu filosofia budista efectele descrise mai sus pot parea extrem de asemanatoare cu ideile prezente in doctrinele ei.  Asta pentru ca intr-adevar o buna parte a utiliziatorilor si a reprezentatilor budismului care au avut de-a face cu ele sustin ca sunt unul si acelasi lucru. Dinre ei cel mai proeminent este Alan Watts care in cateva lecturi aduce in discutie propria experienta cu LSD ca metoda de vizualizare a acelui “ceva” ce nu poate fi cunoscut altfel. L-am ales pe el pentru ca la randu-i  trece printr-un succes extraordinar post-mortem, insotind in momentul de fata o mare parte din cunoscutele filmuletele critice la adresa felului de viata modern si a societatii contemporane pierduta in propriile-i griji si axietati.

Renașterea Psihedelică

Un cerc ce se inchide, iar

Renasterea psihedelica” este numele folosit de comunitatea stiintifica si de entuziasti deopotriva si care descrie fenomenul reintoarcerii psihedelicelor in atentia publica dupa 40 ani de prohibitie si tabu-uri, atat legat de consum cat si de cercetarea stiintifica. Practic, odata cu inceprea „razboiului impotriva drogurilor”, orice fel de studii si terapii avand la baza psihedelicele au fost intrerupte, in ciuda sutelor de lucrari publicate ce demonstrau rezultate forte bune. Au ramas cumva in colturile constiintei umanitatii, asociate cu drogatii de la coltul strazii sau in cel mai bun caz cu ramasitele a ceea ce a fost la un momentdat miscarea hippie .Timpul a trecut, lumea s-a schimbat iar revolutia tehnologica (ce macar  partial a avut la baza tot psihedelicele) a facut mai usoara informarea si schimbarea atitudinilor. In vest cannabis-ul se legalizeaza incet dar sigur iar controlul ia locul prohibitiei cu rezultate dinspre bune spre foarte bune. In momentul de fata Portugalia si Cehia au decriminalizat posesia oricarui tip de drog si desi miscarea a avut problemele ei, per total rezultatele sunt intre imbucuratoare si surprinzator de bune. Olanda nu o mai mentionez pentru ca e deja bine-cunoscuta, asta in ciuda faptului ca acolo iarba nu a fost niciodata legala cu adevarat. Insa headshop-urile au inflorit acolo, vanzand orice de la iarba la ciuperci magice.

La nivel stiintific si medical insa s-au intamplat cele mai importante lucruri. Exista in momentul de fata zeci, daca nu sute de lucrari din ultimii 5 ani care verifica proprietatile extrem de benefice ale experientei psihedelice in tratarea depresiei si anxietatii , asta in timp ce eficienta tratamentului clasic prin terapie si antidepresive clasice  este pus la indoiala (pana acum de un singur studiu, dar ar putea aparea mai multe). Los Angeles Times mentioneaza ca in State, Elvetia, Canada, Brazil, Peru si Mexico se studiaza potentialul psihedelicelor precum psilocibina, LSD , DMT sau mescalina dar si MDMA ( celebrul Ecstacy)  in tratamentul afectiunilor post-traumatice sau dependenta de alcool. Vechile legende urbane  legate de posibilele probleme mentale sunt una cate una contestate de noi studii, precum cel aparut in Scientific American , care neaga de exemplu legatura dintre psihedelice si psihoza. Cat despre dependenta, probabil cel mai folsit argument impotriva psihedelicelor, acesta este si cel mai idiot intrucat nu numai ca psihedelicele sunt practic 100% lipsite de factori de risc legati de dependenta, dar sunt in clipa de fata cel mai eficient remediu impotriva altor dependente precum tigarile, alcoolul si heroina. Iar aici nu vorbim de un tratament indelungat cu pastile pentru a scapa de o problema, ci de o singura doza, de multe ori suficienta. Un studiu norvegian facut pe un esantion de 130.000 de americani timp de 4 ani indica atat ca nu exista o cauzalitate intre consumul in trecut de substante psihedelice si boli mentale dar si ca de fapt cauzalitatea ar putea fi inversa. Adica o scadere a riscului de boli mentale in cazul celor ce au avut in trecut contact cu substantele psihedelice.  Un alt studiu al Universitatii Hopkins , pe un esantion de 200.000 de americani si publicat in Journal of Psychopharmacology aduce rezultate si mai spectaculoase : nu numai ca in cazul celor ce au consumat psihedelice nivelul de stres este mult mai scazut  dar in acelasi timp riscul de sinucidere este mult diminuat (cu pana la 36%) .   Alte studii, precum acesta din Elvetia arata ca LSD-ul este extrem de eficient in tratamentul anxietatii legate de moarte ale pacientilor cu boli terminale si lipsit de efecte secundare. Pentru ca articolele si studiile sunt foarte multe o sa pun o lista cu o parte din ele la finalul capitolului. Concluzia este oricum ca in marea majoritate a cazurilor o experienta psihedelica este sinonima cu sporirea nivelului de bunastare si sanatate mentala a celui ce o are pe termen scurt, mediu si lung.

Vizualizare a sinapselor intr-un creier normal (stanga) vs cele sub influenta psilocibinei, Sursa: http://rsif.royalsocietypublishing.org/content/11/101/20140873.full

Pe langa aplicabilitatea in terapie ce este practic doar o continuare a studiilor incepute inainte de prohibitie a aparut insa si un nou domeniu de cercetare:  acela de folosire a substantelor psihedelice pentru sporirea capacitatii cognitive si intelectuale a creierului.  Overclockarea creierului este in clipa de fata un domeniu foarte la moda si o gramada de companii incearca asta pe varii cai. Un exemplu ar fi celebrele casti cu impulsuri electrice care se vor a fi o metoda legala de sporire a capacitatii mentale. Aici intra in mod evident si batranele medicamentele nootropice precum lecitina, cofeina  sau nicotina. 

Wikipedia are o pagina dedicata experimentelor de problem-solving cu ajutorul psihedelicelor. Unul din studiile prezentate este realizat la SIGGRAPH, cel mai mare eveniment mondial de grafica computerizata (domeniu din care fac parte in mod direct si eveniment la care am participat si eu). Autorul studiului a stat de vorba cu peste 180 de profesionisti din industria grafica ce au recunoscut ca au luat psihedelice si ca ele reprezinta o parte importanta din munca lor.  Este probabil unul din studiile cu care rezonez cel mai mult, fiind jobul meu principal si avand aceeasi parere despre importanta psihedelicelor in procesul de gandire. Studiul prezinta si microdozajul , o  noua si aparent eficienta metoda de folosire a psihedelicelor. Ideea din spate este ca doza sa fie suficient de mica incat sa nu existe efecte perceptuale puternice (fara trip), dar suficient de mare incat sa stimuleze o activitate diferita a creierului.In felul acesta este o capacitate crescuta a creierului de a rezolva probleme si forma sinapse noi.  Livescience scrie cateva vorbe despre aceasta practica desi in cazul de fata e vorba mai mult de experiente si intamplari anecdotice si nu de date si studii. Din fericire se fac si suficiente studii legate de activitatea cerebrala in timpul experientei psihedelice iar la unul dintre proiecte am contribuit si eu financiar atunci cand era in perioada de crowdsourcing. Daca toate astea vor insemna sau nu ceva intr-o zi ramane de vazut, dar informatiile sunt cel putin  fascinante.

Cert este ca odata cu declaratia lui Steve Jobs legata de LSD ca fiind unul din cele mai importante 3 lucruri facute in viata, psihedelicele au intrat din nou sub lupa presei mainstream, de data asta intr-o lumina pozitiva.  CNN Money  are o serie pe larg despre influentele psihedelicelor asupra Silicon Valley iar National Geographics urmeaza si el aceleasi legaturi dintre revolutia IT si LSD.  In Romania probabil vor mai trece vreo 10 ani pana sa vedem asa ceva pe televiziunile mainstream dar ce conteaza e ca cineva o face.

Cele mai cunoscute si folosite psihedelice din prezent

Exista probabil sute de substante ce induc experiente psihedelice, cele mai multe fiind substante analog ale principalelor substante prezentate aici. Acest lucru s-a intamplat de multe ori pentru a evita legea si a oferi experiente similare in mod legal. Nu fara consecinte insa, multe dintre substantele legale avand efecte secundare periculoase si chiar mortale. Nu am inclus in aceasta lista substantele pe care utilizatorii le raporteaza ca fiind psihedelice desi prin natura tripului nu sunt. Pot fi disociative, pot avea tripuri interesante dar exista o trasatura clara de revelatie totala pe care substantele precum ketamina, salvia divinorum, canabisul si altele nu o poseda.

L.S.D – Acid Lisergic Dietilamid

lsd-blotterLSD este probabil cel mai cunoscut compus chimic psihedelic. A fost sintetizat pentru prima oara in 1938  de catre Albert Hofmann in laboratoarele Sandoz din Elvetia. Proprietatile lui psihedelice au fost descoperite din intamplare 5 ani mai tarziu. Folosirea lui de catre CIA in proiectul MK-ULTRA precum si miscarea hippie l-au popularizat, referiri la el putand fi gasite in multe filme de-a lungul ultimilor 40 ani. Este cel mai potent dintre toate, o doza recreativa fiind in general de 100-200 micrograme (0,1 miligrame). Din acest motiv este si extrem de usor de ascuns, o sticla de 1litru fiind suficienta pentru 5.000.000 persoane. In ciuda acestui lucru, popularitatea lui la nivel mondial a fost foarte scazuta, nefiind considerat un drog recreational. Este catalogat in majoritatea tarilor in mod eronat un drog de mare risc in ciuda faptului ca nu numai ca nu are efecte nocive si nu prezinta riscul dependentei dar in cele mai multe cazuri este extrem de benefic pe termen lung pentru sanatatea mentala a utilizatorului(1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 etc).
In trecut majoritatea LSD-ului era sintetizat si distribuit de Owsley Stanley (Bear). Datorita potentei si cantitatii mici necesare este foarte greu de depistat in ziua de astazi care este provenienta acidului de pe piata, e posibil chiar ca majoritatea lui sa isi aiba inca originea in anii 80.  Intr-un AMA Reddit, un chimist ce produce LSD ilicit confirma mitul conform caruia 90% din LSD-ul mondial este produs de mai putin de 15 persoane.
Principala metoda de administrare este blotterul, sau timbrul cum i se mai spune. O bucatica de carton minuscula imbibat cu 100-200 micrograme (0.1-0.2 mg) de LSD. Se tine cateva minute sub limba iar compusul chimic este absorbit prin piele. Efectul apare in aproximativ 1 ora si dureaza pana la 8 ore.
In prezent, ca si restul substantelor psihedelice, trece printr-un proces de improspatare a imaginii si de-demonizare. In parte responsabila pentru aceasta revenire este Amanda Feilding, care isi mentine promisiunea catre Albert Hofmann inainte de a muri de a readuce LSD-ul la statutul initial. Ea a pus bazele Fundatiei Beckley care are printre altele ca scop o reforma mondiala a politicii impotriva drogurilor.
Ultimele date arata faptul ca exista o crestere semnificativa in consumul de LSD printre tineri.

D.M.T. – N-Dimethyltryptamine

 

DMT-ul este printre ultimii veniti in lista substantelor psihedelice cunoscute. A fost popularizat e filme precum Enter the Void  si documentarul Molecula Spiritului. Cel mai cunoscut avocat al DMT-ului din trecut este Terence Mckenna, o mare parte din lucrarile lui fiind centrate in jurul subiectului desi in cele mai multe cazuri lucrarile lui pot fi catalogate lejer drept pseudostiinta.
DMT-ul este principala substanta activa a celebrei bauturi samanice din America de Sud, Ayahuasca, cealalta fiind un inhibitor MAO ce blocheaza enzimele organismului din a distruge DMT-ul inainte de a ajunge in sange. In ultimii ani a existat  o crestere substantiala a turismului bazat pe experienta Ayahuasca, nu fara consecinte. Samani fara experienta sau pur si simplu escroci au profitat de dorinta turistilor de a avea o experienta spirituala si au existat cazuri de decese si spitalizari, riscand precum in trecut demonizarea unui drog prin inconstienta utilizatorilor sau a profitorilor.
Ca toate psihedelicele, nu creeaza dependenta si nu prezinta riscul tulburarilor psihologice post-consum. Unul dintre cele mai interesante aspecte este faptul ca reprezinta un compus sintetizat de glanda pineala la mamifere, cu dovezi ca s-ar intampla si in cazul oamenilor.
Spre deosebire de restul psihedelicelor DMT-ul este mai putin studiat, partial pentru ca e un psihedellic foarte de nisa. Exista o tona de dovezi anecdotice in ceea ce priveste efectele terapeutice si de schimbare a vietii (1,2,3,4,5,6,7,8,etc), insa nu exista studii stiintifice ample realizate in jurul lui. De principiu este de departe cel mai puternic psihedelic prin efecte.
DMT-ul se regaseste si poate fi extras dintr-o lista foarte mare de plante. In general scoarta de Mimosa Hostilis este preferata de psihonauti pentru extractie datorita concentratiei mari.La noi in tara se poate remarca stuful (Phragmites australis), ca principala planta ce contine DMT.
Consumul, in afara de experienta Ayahuasca in general se face freebase, prin fumare. Cristalele pure de DMT extras se pun intr-o pipa in conditii speciale iar fumul se inhaleaza. In general este nevoie de un singur fum prelungit iar efectul intreg se resimte in mai putin de 10 secunde. Intreaga experienta dureaza cateva minute.Artisti contemporani precum Alex Grey sau Andrew (Android) Jones isi axeaza lucrarile in jurul experientei psihedelice cu DMT.


Psilocibina/Psilocina

Psilocybe.semilanceata.Alan

Psilocybe semilanceata, care creste si in Romania

Psilocibina este componenta psihedelica activa din cunoscutele ciuperci magice. I stare pur
a, ca si LSD-ul a fost vanduta de catre compania farmaceutica Sandoz pana in anii 60 cand a devenit ilegala. Sub forma de ciuperci psihoactive ,  dovezile folosirii lor ne duc in urma cu pana la 9000 ani in Tassili n’Ajjer, Sahara, unde picturi murale par sa indice prima reprezentare vizuala a ciupercilor magice. In Europa primele documentari au 6000 ani vechime. Este greu de spus din respectivele imagini daca e vorba intr-adevar de ciuperci psihoactive sau alte tipuri insa e cert ca ele apar extrem de des de-a lungul istoriei. In 1955 a avut loc prima documentare a participarii active a unei persoane caucaziene intr-o ceremonie indigena cu ciuperci magice iar experienta a fost prezentata pe larg in revista Life in 1957. Tot Albert Hofmann a fost cel ce a identificat psilocibina si psilocina ca fiind compusii activi din ele. Articolul urma sa starneasca interesul lui Timothy Leary care in baza experientei va pune bazele Harvard Psilocybin Project si sa popularizeze mai apoi cultura hippie.

La fel ca restul psihedelicelor, psilocibina nu prezinta risc de dependenta sau probleme mentale datorita consumului, dimpotriva. Cercetarile curente arata rezultate excelente in combaterea anxietatii, a depresiei, PTSD,  tendintelor sinucigase si a dependentei de varii tipuri. Un studiu al universitatii Hopkins din 2006 a avut drept rezultat ca dintre cei ce au luat pentru prima oara ciuperci magice o treime au catalogat experienta ca fiind cea mai importanta din viata si doua treimi ca fiind una din primele 5 cele mai importante. La doua luni dupa studiu 80% dintre participanti au raportat o crestere semnificativa a bunastarii si o reducere a anxietatii sau depresiei. Rudele si prietenii au confirmat respectivul fapt. In ciuda conditiilor clinice, 22% dintre subiecti au avut un trip bazat pe anxietate si paranoia (fara persistenta dupa).
Exista peste 200 de specii de ciuperci magice, unele dintre ele cum ar fi Liberty Caps (Psilocybe semilanceata) cresc si in Romania. In general se consuma crude sau uscate dar datorita gustului neplacut pentru unii exista varii alternative, de la cele culinare pana la bauturi.


Mescalina

Mescalina reprezinta una dintre substantele psihedelice ceva mai putin cunoscute in Europa. Reprezinta compusul psihoactiv din Peyote, cactus folosit de peste 5700 de ani de catre nativii americani din Mexico. Alti cactusi ce contin mescalina precum San Pedro sunt folositi in America de Sud. Cea mai notabila experienta cu mescalina este descrisa de Aldous Huxlei in cartea lui „The Doors of Perception, carte al carei titlu va da si numele formatiei The Doors. Alti utilizatori notabili sunt : George Carlin, Santana, Michael Cera (care a folosit mescalina reala in filmul Crystal Fairy) .
Nu prea exista in clipa de fata studii clare facute strict legat de mescalina insa avand in vedere cateogria de substante in care se incadreaza proprietatile sunt relativ similare in ceea ce priveste potentialul de abuz si probleme psihologice asociate. Exista foarte multe exemple anectodice legate de caracteristicile terapeutice si schimbari radicale de personalitate insa nu am reusit sa gasesc studii clare.

Ibogaina

Ibogaina este o substanta foarte interesanta si care trebuie tratata cu mai mare grija decat rest
ul. Este principala substanta activa din Tabernanthe iboga, folsita in ceremoniile spirituale din Africa de Vest. In general trip-ul datorat ei este indelungat, extrem de puternic si neplacut iar asta a limitat folosirea in scopuri recreationale. In acelasi timp are o rata a mortalitatii extrem de ridicata (1 din 300)  atunci cand nu este folosita cum trebuie sau cand exista probleme medicale precedente.
Spre deosebire de celelalte psihedelice, legalitatea ibogainei variaza de la tara la tara si are o istorie destul de cunoscuta ca tratament impotriva sevrajului si a dependentei  de droguri. In momentul de fata exista clinici de detoxifiere bazate pe ibogaina in multiple tari, in general intr-o zona gri a legalitatii. Un doctor dintr-o astfel de clinica de detoxifiere sustine ca procentul celor care scapa de dependenta de alcool folosind ibogaina este de 25-30% si in cazul drogurilor mai grele de 20%.
Desi exista foarte multe exemple personale despre vindecarea dependentei folosind ibogaina, nu am reusit sa gasesc cifre clare facute pe esantioane mari de oameni. Majoritatea articolelor indica proprietatile curative avand ca baza experienta auto-biografica prin care persoanele ce o au isi retraiesc episoade din viata ce au dus la problemele curente si sa inteleaga mai bine cine sunt si care este rolul lor in lume.

Un Joc de Alb și Negru

Serendipity

Intr-o zi obisnuita de primavara in laboratoarele Sandoz din Basel, Albert Hofmann studia potentialul cornului secarei pentru extragerea unor compusi farmaceutici, in special acidul lisergic. Reusise deja  sa sintetizeze deja LSD si desi studiile precedente nu aratau potential, dintr-un motiv sau altul tanarul chimist ramasese cumva atras de proprietatile acelei substante si dorea sa o studieze mai bine. Din gresala, la un momentdat a atins cu mana una din zonele cu grad ridicat de absorbtie (gura, nasul sau ochii) dupa ce avusese contact cu LSD-25.  Ususor ametit s-a intors acasa si s-a odihnit. Intrigat insa de efecte, 3 zile mai tarziu si-a dozat voluntar  250 micrograme de LSD si s-a intors acasa cu bicicleta. Intregul drum cu bicileta spre casa din acea zi, practic primul trip inregistrat din istorie a fost descris pe larg in cartea lui : LSD- copilul meu problema. Acea zi de 16 aprilie 1943 si revolutia psihedelicelor careia i-a deschis calea se sarbatoresc astazi ca Ziua Bicicletei.

article-psychedelics-hofmann

Albert Hofmann in laboratorul lui

Ce a urmat a fost o ascensiune a extraordinara a LSD-ului si in cele din urma un declin. Substanta arata un potental foarte mare in terapie, fiind folosita cu succes in tratamentul alcoolismului si a variilor forme de dependenta. Iata de exemplu doua filmulete ce au ca subiect testarea in conditii clinice a LSD-ului precum si aplicabilitatea sa inc campul militar. Notoriu ar fi de exemplu proiectul MKUltra, unde LSD-ul era folosit ca una din metodele de extragere de informatii, pe langa tortura, hipnoza si alte metode psihologice. Devenise, in cadrul acestui proiect, un risc profesional general sa te trezesti ca cineva ti-a pus LSD in cafea  iar acest obicei  la randu-i a generat nenumarate probleme mentale, agenti fugind prin oras si vazand monstri si culminand cu saltul  de la etajul 13 al unui agent.

In mediul terapeutic multi ani s-a folosit LSD-ul pentru tratarea variilor conditii psihologice. Dintre acestea,  cele mai promitatoare rezultate au fost legate de tratarea  dependentei, lucru ce se va vedea foarte bine si in perioada contemporana odata cu re-legalizarea cercetarilor in domeniu in fenomenul cunoscut in mediul academic drept „Renasterea Psihedelica”.

 

Toata valva facuta in jurul acesti noi substante a atras inevitabil o multime de muzicieni si artisti dornici sa aiba aceasta experienta de extindere a constiintei. Si astfel putem vedea astazi in jur o intreaga mostenire a erei psihedelice a anilor 60. De la „the Doors” al caror nume este derivat din cartea „The doors of perception” a lui Aldous Huxley pana la Beatles si al lor „Lucy in the Sky” .

Mai surpinzatoare insa decat influenta  in domeniul artistic  a fost insa cea din cadrul nasterii  Silicon Valley. Steve Jobs intr-unul din interviuri sustinea ca LSD-ul a fost unul dintre primele 2 sau 3 cele mai importante lucruri din viata. In ultima perioada presa mainstream precum CNN a inceput sa abordeze  subiectul pe larg, chiar daca intr-un fel distorsionat si targetat publicului larg,  dupa cum se vede si din titlu. Guardian sau National Geographics exploreaza si ei (insuficient de mult as spune) legaturile dintre LSD si nasterea erei informationale.

De la aparitia sa si pana in ziua de astazi LSD-ul a avut o istorie foarte tumultoasa. Ca si in cazul canabisului a trecut printr-o perioada glorioasa si apoi prin filtrul negru al ilegalitatii. Drogul ce a inspirat o generatie intreaga si avea potentialul unui medicament minune a picat rapid victima a fricii starnite de media si Reagan prin celebrul „Razboi impotriva drogurilor”, una din cele mai scumpe, lungi si ineficiente campanii din istoria SUA . Alimentata de cele cateva cazuri extrem de izolate in care tineri s-au aruncat de la etaj sau au ajuns la spitalul de nebuni, a creat contextul ideal de nastere a unui nou pericol, o noua monstruozitate care sa tina canalele media ocupate si autoritatile sa aiba pe cine aresta. Pe langa faptul ca psihedelicele precum LSD au fost trantite in aceeasi oala cu drogurile ce intr-adevar macinau America acelor vremuri, acest razboi in sine a fost ineficient pe toate planurile. Din fericire lucrurile incep sa se schimbe, prohibitia incet dispare din societatile actuale si multe tari adopta tactica reglementarii versus prohibitie, avand succes remarcabil pe toate planurile. Chiar si in State s-au domolit usor lucrurile, canabisul e legal cam peste tot si se fac presiuni pe toate fronturile pentru incetarea unuia dintre cele mai absurde razboaie din istoria recenta.

Lunga si imbarligata istorie a LSD

Am adunat in urmatorul timeline interactiv  date istorice prezente  pe Erowid (principala resursa online a psihonautilor) precum si Wikipedia . Prezinta in special evolutia LSD-ului in Statele Unite dar tangential acopera si mescalina sau psilocibina.

De incheiere
De-a lungul istoriei alterarea constiintei a jucat intotdeauna un rol major si fiecare civilizatie majora a avut  propriile metode de a obtine asta. Ultima perioada a schimbat lucrurile si pentru un timp psihedelicele si drogurile in general au fost marginalizate de catre societatea moderna, lucru ce a facut mai multe victime si probleme decat au facut vreodata ele in sine. Momentul de fata reprezinta un punct important de cotitura si psihedelicele par a face din nou parte din viitorul umanitatii. Datele sunt acolo, semnele sunt bune, vocea fricii  a pierit in volum si cu putin noroc , bun simt si responsabilitate pot fi un lucru cotidian si normal asa cum multe foste taboo-uri au devenit uzuale. Necesita un gram de responsabilitate aici. Pana la urma psihedelicele nu sunt jucarii. Folosite fara cap sunt periculoase si chiar fatale. Cazurile de indivizi care s-au aruncat pe fereastra sau si-au taiat varii parti ale corpului sunt, desi foarte rare, cat se poate de reale. Mediul si starea de spirit de moment sunt absolut cruciale (set and setting, cum se spune). Nu in stare de oboseala, nu intr-un mediu agitat si in niciun caz unul neprietenos si cu oameni care tin sa fie mai amuzanti decat permite bunul simt. Locurile din natura, linistite sunt ideale sau in cazul unui ritual samanic cele oferite de respectivul saman. Intotdeauna trebuie sa existe o persoana de incredere si  treaza langa cel ce are experienta psihedelica pentru a evita situatiile neplacute si a oferi confort cand e nevoie. Pentru ca e posibil sa fie nevoie si nimeni nu a cunoscut sensul cuvantului teroare pana nu a avut un „bad trip”. 

Cuvant inapoi
Acestea fiind spuse trebuie sa inchei cu avertismentul ca nu incurajez in vreun fel activitatile ilegale, ce am prezentat aici a fost experienta personala din trecut, experienta ce mi-a ramas in minte, m-a format si m-a schimbat cum nimic altceva nu a facut-o.  Nu e prima oara  cand scriu despre asta. Am prezentat aici cateva date si intamplari iar articolul este in mod evident usor partinitor.
Sper ca lumea sa se schimbe in continuare, sper ca viitorul sa fie deschis libertatii de a experimenta cu propria minte fara riscul inutil si absolut tampit al pierderii propriei libertati. Sper ca lumea sa se imbunatateasca, sa fie mai relaxata si mai linistita si face parte din sistemul meu de credinte ca psihedelicele pot ajuta la acest lucru daca sunt folosite cum trebuie.
Asadar asta a fost ceea ce am vrut sa scriu. Am scris-o asa cum am stiut si am putut, m-am implicat si m-am documentat. Iar ce inseamna toate astea nu e alegerea mea ci a ta, cel ce citesti si dai sens propriu cuvintelor.

Articole si referinte :

http://www.theguardian.com/commentisfree/2011/sep/06/psychedelics-computer-revolution-lsd
http://rsif.royalsocietypublishing.org/content/11/101/20140873.full

http://www.latimes.com/science/sciencenow/la-sci-sn-lsd-trial-safety-20140304-story.html#axzz2v6wY09lA&sref=https://delicious.com/aurelm/psychedelics
http://guardianlv.com/2013/09/groovy-take-lsd-for-better-mental-health-says-new-study/
http://www.digitaljournal.com/article/357786
http://www.iflscience.com/brain/magic-mushrooms-expand-your-mind-and-amplify-your-brain%E2%80%99s-dreaming-areas-%E2%80%93-here%E2%80%99s-how
http://www.rt.com/news/170248-science-magic-mushrooms-brain/
http://www.newsweek.com/2014/11/07/thats-trip-scientists-discuss-merits-psychedelics-medicine-277383.html
http://www.livescience.com/48704-odd-facts-about-magic-mushrooms.html?adbid=10152402719981761
http://www.newyorker.com/magazine/2015/02/09/trip-treatment
http://www.scientificamerican.com/article/no-link-found-between-psychedelics-and-psychosis1/
http://www.independent.co.uk/life-style/health-and-families/health-news/lsd-speaking-to-volunteer-users-of-the-drug-as-trials-get-underway-to-see-if-it-cures-depression-and-10286767.html
http://www.independent.co.uk/news/people/professor-david-nutt-why-i-think-the-terminally-ill-should-take-lsd-10092213.html
https://www.psychologytoday.com/blog/the-playing-field/201101/the-psychedelic-renaissance-the-drugs-are-back-and-they-mean-business
http://www.popsci.com/science/article/2013-04/new-science-lsd-therapy
http://www.psychiatryadvisor.com/ptsd-trauma-and-stressor-related/psychedelics-promising-for-anxiety-depression-addiction-and-ptsd/article/437635/
http://hub.jhu.edu/2014/09/11/magic-mushrooms-smoking
https://www.clinicaltrials.gov/show/NCT02033707
http://www.latimes.com/science/sciencenow/la-sci-sn-lsd-trial-safety-20140304-story.html

Articole recente

comments

4 Comments
  1. Dan (ghici care) Says

    Curățate? :)))

  2. Bogdan Says

    Nu am experimentat nimic şi nici nu intenţionez. Mă surprinde oarecum că am regăsit anumite “stări, emoţii, imagini, efecte, etc” pe care le ştiu sau le-am obţinut oarecum în copilărie, poate datorită faptului că până prin clasa a VII-a am trăit oarecum izolat, pe un câmp cu doar trei case şi minim 1km de jur împrejur liber (bălţi, râu, iarbă.. etc).
    Despre LSD, ilegal dracu’ ştie de ce, mă informez mai mult pentru că sunt tot felul de poveşti despre efectele pozitive în cazul copiilor cu autism, “o boală” cu care m-am întâlnit după primii doi ani ai fetiţei mele..
    Just enjoy and live to tell 😉

    • Izolarea de fel poate duce la anumite stari si la moartea ego-ului. Daca e sau nu “acel ceva” nu pot fi eu cel ce judeca insa de principiu daca cineva vine si spune ca e “acel ceva” nu prea e acel ceva asa cum nici povestioara mea nu e “acel ceva” , e doar o interpretare 🙂
      Cat despre autism sincer nu am am citit inca ceva concret legat de asta desi am citit zeci sau sute de articole legate de posibilitatile terapeutice in multe alte afectiuni. Am incercat sa ma feresc de exemplele anecdotice si povestiri, oricat de tentat as fi fost. Poate ca nu s-au facut inca cercetari clare in legatura cu asta, poate ca intr-o zi vor fi.. Pana atunci ai informatii la indemana, ai posibilitati si in cele din urma vei face ce crezi de cuviinta cu ele, nu am ce sa recomand aici si nici nu mi-as dori.
      LSD-ul e ilegal pentru ca asa functioneaza lucrurile, e doar o impresie naiva ca ceea ce e ilegal are in mod rational legatura cu ceea e sanator pentru societate si membrii ei. In fapt societatea e si ea un organism care se sperie si ia masuri irationale de aparare. Ilegalitatea psihedelicelor e una din ele.

  3. Bogdan Says

    Încercări cu LSD şi persoane / copii cu autism s-au făcut prin anii ’60-’70, rezultatele au fost oarecum confuze dar unele erau încurajatoare. Din păcate, autismul având forme atât de diverse şi fiind oarecum particular la fiecare persoană (chiar dacă anumite trăsături sunt comune), plus lipsa unui feedback real cred că au dus la stoparea lor.
    Nu mă iau nici eu după poveşti şi anecdote.

Leave a Reply

Your email address will not be published.