Cand eram mic de multe ori stateam intins pe acoperisul casei la bunici si ma holbam ore in sir la stele. Eram fascinat de imenistatea universului, de misterul care se ascunde in spatele covorului nesfarsit de puncte mici si stralucitoare. Mi-am pastrat fascinatia respectiva si e unul din motivele pentru care viata mea a decurs cum a decurs.
Cand m-am facut mai mare mi-am luat prima luneta, era o chestie de 3 milioane din pavilionul H, lentila frontala 50mm, nimic extraordinar dar a fost prima oara cand am distins cu ochiul liber silueta lui Saturn si mi-am satisfacut o mare curiozitate din copilarie. Mai tarziu m-am apucat de fotografie, am lasat luneta deoparte si am inceput sa explorez lumea prin prisma obiectivului. Apoi am trecut prin perioada psihedelicelor si am explorat universul prin perspectiva universului insusi. Apoi mi-am luat si un microscop si am explorat lumea sub-milimetrica.Read More