Bled-lake-sunrise_01

Cinci zile in Croatia si Slovenia

A trecut ceva timp de la ultimul articol pe blog asa ca nu ar strica sa incep cu ultima calatorie foto in Croatia. Scopul nu este atat de a prezenta calatoria ci mai degraba a raspunde unei parti din intrebarile ce mi se pun legate de felul in care lucrez, in care caut cadrele fotografice. Zilele trecute am avut ocazia sa particip job-related la o conferinta in Zagreb legata de comunicare vizuala (adica desen si arta in general) si am profitat de ea pentru a ma plimba si vizita o tara ce imi era noua.Read More

M42-Orion-Tamron-150-600-VC-04

Inceput de astrofotografie si review Tamron 150-600mm f5-6-3 di vc usd

Cand eram mic de multe ori stateam intins pe acoperisul casei la bunici si ma holbam ore in sir la stele. Eram fascinat  de imenistatea universului, de misterul care se ascunde in spatele covorului nesfarsit de puncte mici si stralucitoare. Mi-am pastrat fascinatia respectiva si e unul din motivele pentru care viata mea a decurs cum a decurs.

Cand m-am facut mai mare mi-am luat prima luneta, era o chestie de 3 milioane din pavilionul H, lentila frontala 50mm, nimic extraordinar dar a fost prima oara cand am distins cu ochiul liber silueta lui Saturn si mi-am satisfacut o mare curiozitate din copilarie. Mai tarziu m-am apucat de fotografie, am lasat luneta deoparte si am inceput sa explorez lumea prin prisma obiectivului. Apoi am trecut prin perioada psihedelicelor si am explorat universul prin perspectiva universului insusi. Apoi mi-am luat si un microscop si am explorat lumea sub-milimetrica.Read More

Airshow-Baneasa-22-Iunie-2014_06

Baneasa Airshow

Pentru ca am uitat sa public imaginile de la airshow-ul din 22 iunie si in alte medii decat facebook.Per total mi s-a parut un spectacol extrem de reusit si imi pare bine ca am ajuns acolo seara cand impactul vizual a fost cel mai mare. Tocmai plecam acasa cand in spatele meu s-a auzit un boom enorm si un val de caldura mi-a lovit ceafa. Felicitari si pirotehnistilor care s-au ocupat de exploziile de zeci de metri inaltime.

Read More

apus-peste-bucuresti-13-05-2014_17

Apus peste Bucuresti

Acum 2 ore a fost un apus cum rar am vazut (Si am vazut multe apusuri la viata mea  ). Noroc ca eram la job si am avut inspiratia sa mai scot capul pe geam mai ales acum ca pe toate geamurile s-a pus folie metalica de abia se mai vede ceva in afara. Enjoy !Read More

Lofoten-landscape-091

Lofoten, Norvegia

Cand intr-o zi moartea va veni sa imi zambeasca sper sa ii zambesc si eu. Sper sa imi spun ca am trait cum am stiut:  bine, rau, dar am trait . Am iubit in zadar si am suferit in zadar dar in zadar nimic nu a fost.  Am calatorit si am vazut iar  faptul ca m-am plans tot timpul nu inseamna nimic mai mult decat ca m-am plans tot timpul. Sunt unde sunt si unde sunt a fost tot timpul alegerea mea. Daca s-ar fi intamplat altfel ar fi fost altfel. Dar nu s-a intamplat.Read More

viscol-Bucuresti-25-ianuarie-2014-06

Jurnalul primei zile de iarna

  • Draga jurnalule. Este ora 6 dimineata si tresar din somnul plin de vise. Sasha Grey dispare din cadru ca o naluca si in urma ramane doar intunericul din camera. De afara se aude un suierat sumbru. Ma ridic cu o usoara premonitie si dau perdeaua la o parte. Ceea ce initial parea o cortina de ceata si-a aratat rapid adevarata natura: Lumea este cuprinsa de o apocalipsa de zapada, exact cum a prezis unul din aia la OTV. Pe balcon se discerne o pereche de papuci inzapeziti si ceea ce la un moment dat a fost un sezlong. Imi este teama.
  • Draga jurnalule. Este ora 7:30 si nu se intrevede vreo raza de speranta. In departare se aude strigatul naturii dezlantuite si urletele sufletelor pierdute in furia ei. Ceea ce parea un episod trecator incepe sa semene din ce in ce mai mult cu o scena din filmul 2012. Incep sa ma meditez la propria-mi mortalitate, ma gandesc la sensul existentei mele efemere precum si la o felie de pizza care sta pe masa. Apoi mananc felia de pizza. Mai pun niste sos de rosii peste, ii lipseste. Si oregano, ar merge niste oregano.
  • Draga jurnalule. Ma tem de posibilitatea ca tu vei fi unicul lucru ce va ramane sa-mi spuna povestea civilizatiilor ce vor veni dupa marea zapada. Acum ma pregatesc sa ies afara si nu stiu ce ma asteapta. Ramai cu bine, draga jurnalule.
  • Draga jurnalule. Este ora 10. M-am intors cu bine de afara unde pagubele sunt de nedescris. Primul lucru care m-a lovit a fost gandul ca sunt ultima persoana ramasa pe lume. Al 2-lea a fost o pereche de chiloti rosii inghetati.
  • Draga jurnalule. Este ora 10:30 si internetul inca pare sa functioneze. Intru pe facebook pentru a citi eventualele mesaje de ajutor ale supravietuitorilor prinsi in nametii mortii albe. Vad o multime de fotografii cu pisici, probabil bietii stapani le-au pierdut urma in viscolul napraznic. Pe una o cheama LOLcat si pare tare amuzanta. Saracuta…
  • Draga jurnalule. Imi aduc aminte ca in parcare se afla masina mea. Voi incerca sa ajung la ea. Sansele sunt mici iar cauciucuri de iarna nu am.
  • Draga jurnalule.Folosind gps-ul reusesc in cele din urma sa identific dealul alb ce reprezinta locul in care candva se gasea masina. Reusesc sa retin numarul de pasi si directia din care am venit apoi plec sa caut o lopata. Caut portarul complexului, el trebuie sa aiba una daca mai e in viata.La un moment dat ii vad silueta in departare. Ma apropii cu teama profunda ca intre timp cei aflati afara au creat o noua societate bazata pe triburi de canibali. Primul lucru pe care il va face va fi sa ma taie si sa ma manance. Poate or sa  imi si vanda carnea in Obor. Ce salbatici! Basescu e de vina !  Adio, draga jurnalule..
  • Draga jurnalule, e mai rau decat credeam. Portarul avea lopata si chiar s-a oferit sa dea cu sare pe jos batand apropouri de a-i lua o cafea sau o atentie. Se pare ca noua moneda a societatii apocaliptice este insasi spaga. Bani scosi nu am iar ultima ruina a unui bancomat se afla la 1km distanta. Imi e din ce in ce mai clar ca aici imi voi petrece restul zilelor. 
  • Draga jurnalule. S-a lasat seara. In departare pot vedea luminite fade. Aud gemete si latraturi in strada precum si Florin Salam de la etajul 3 in blocul vecin. Nu stiu care este mai inspaimantator. Ma acopar cu o patura si ma ghemuiesc in ea la lumina unei aplicatii de foc de tabara.

Read More

fernweh-parallax-photography

3d parallax photography tutorial

3d Parallax Photography Tutorial

Some 2 weeks ago I started working on a little project. The idea was to take standard photos that I liked a lot and present them in a dynamic manner that simulates a camera. Now some day I want do do real camera work and timelapse but untile then this was the best I could do. I am not the inventor of parallax or the first one to use it, eve I have been ocassionaly using it since 10 years ago when I had to do a salami TV commercial using just a photo (the company had no budget for a video so they taught they could pay me a couple of bucks for something similar). Usually photographers do this in Adobe After Effects or similar and very few work with 3d software. I do that too ocassionally like this photo compilation of the protests in Bucharest:Read More

Tatal nostru care… Huooooooo !

Ieri s-a intamplat ceva interesant si trist in acelasi timp. Dupa ce am ajuns cu protestatarii (de data asta mult mai nervosi) de la Universitate la Arcul de Triumf ne-am asezat pe jos.
La un moment dat cineva a avut ideea nefasta sa stimuleze lumea sa spuna “tatal nostru” .

“Toata lumea sa spuna acum Tatal nostru ” , striga cineva.Read More

Prima luna

Compilatie video a protestelor din ultima luna, incercand si un efect de parralax.Read More

Finalul umed al unei luni incinse de toamna

Si asa s-a incheiat prima luna de proteste. In ciuda ploii si a frigului lumea nu a ezitat sa vina, chiar daca diferenta de numar s-a simtit. Avand in vedere conditiile as spune ca marsul a intrecut orice asteptari.
Initial la Titan nu erau mai mult de 100 de oameni, dar imediat ce s-au pus in miscare coloana s-a lungit. Si s-a lungit mai mult si mai mult pana iarasi nu i se mai vedea capatul.Read More

Scrisoare catre guvern

Salut, Ponta. Nu ma stii. Nici eu nu pot spune ca te cunosc. Dar m-am gandit de curand la tine, in mai multe randuri, te-am mai vazut pe la stiri si am simtit nevoia sa iti spun cateva cuvinte.
Stai linistit, nu te urasc. Nici macar nu te dispretuiesc.  Am o lipsa totala de respect fata de tine, insa asta e cu totul alta poveste. Nu prea te-am bagat in  seama mult timp, erai ceva acolo, undeva, luat ca atare. Te-am mai remarcat putin  pe la referendum acum ceva timp si trebuie sa recunosc ca nu mi-ai placut prea mult. In fapt singurul motiv pentru care am votat Nu prin neparticipare ai fost tu si baietii tai.  Dar sa nu lasam prejudecatile sa stea in calea relatiei noastre curente, si sa discutam ca de la om la om.Read More

Priveste…

Doar priveste. Fara sa judeci, fara sa crezi, fara sa te gandesti, fara sa te intrebi, fara sa filtrezi, fara sa cauti sens. Si sunt aici. Totul este aici, in nimic, de o frumusete de nedescris.

Dar te-ai intrebat. Ai judecat, ai filtrat, te-ai gandit si ai interpretat.

Read More

The view from up there

Vederi de pe ghetarul Eyjafjallajökull din perioada eruptiei vulcanului. Unul din regretele mele a fost ca nu am fost suficient de pregatit sa pot urca pana la el, in timp ce persoanele care au plecat la drum odata cu mine probabil au reusit.

Read More

A world of ash

Aceste 3 fotografii (dintre care una doar reprocesata) sunt de acum mai bine de 2 ani, din Islanda. Va amintiti norul acela de cenusa vulcanica ce a blocat intregul trafic aerian din Europa ? El e. Iar intregul peisaj ce se forma in urma lui era parca o serie de imagini din “the Road”. Goale, gri, lipsite de viata si de vizibilitate, lipsite de oxigen si lumina directa a soarelui. Ca un nor mare de ceata format din miliarde de granule de nisip fin, uscat, intepator la gust. Fiecare fotografie facuta in afara masinii a fost facuta in 5-10 secunde, rapid, fara respiratie si chiar si asa ajunsesem gri cu totul si cu narile si ochii plini de cenusa. 1 an dupa asta si obiectivele de la aparat inca nu au scapat de huruiala datorata prafului din ele.

Read More

The great glacier

Vatnajökull este, dupa cum spuneam, cel mai mare ghetar din Islanda. Cuvintele sunt de prisos in a descrie cat de mare este, sau mai degraba cat de maiestuos se simte odata ce ai ajuns acolo. Un munte de zapada ce pare sa curga pretutindeni  de mii de ani, fara inceput si fara sfarsit, in suvoaie ce se despica si se unesc ca niste vene uriase din care toata apa pamantului ia nastere. Imposibil de inconjurat cu masina, singura metoda este sa il abordezi dinspre exterior spre interior prin cele cateva zone care iti permit. Prin sud-est, de-a lungul soselei 1 se gasesc singurele fasii ce pot fi accesate relativ usor, in zona lacului glaciar Jokulsarlon, dealtfel zona destul de batuta de turisti. Pentru cei ce vor avea curiozitatea sa viziteze Islanda recomand o plimbare singuratica pe o portiune de ghetar (lucru pe care eu nu am resuit sa il fac decat pret de vreo 100m, si alea extrem de riscante datorita lipsei echipamentului necesar). Dar cine stie ce rezerva viitorul, si poate voi ajunge sa il escaladez. Daca nu in viata asta in alta sigur.  Si daca nu acest specific ghetar atunci unul ca el. Si daca nu un ghetar atunci ceva cu aceeasi simbolistica, intr-o alta lume, intr-o alta forma. Asa, am trecut si de momentul in care am deviat usor in directii obscure. Sau nu…

In imagini se pot vedea nesfarsitele fasii de gheata cu noroi ce formeaza suprafata ghetarului. Sub aceasta suprafata gheata insa e transparenta ca sticla. Mai jos se pot vedea si 2 oameni intr-o expeditie pe ghetar, mai exact sapand scari in gheata si pregatind un traseu.

Read More

Tuscany, Cinque Terre

Am petrecut 7 zile in zona Toscana, Italia.
Una peste alta a fost frumos iar oameni mi s-au parut mult mai prietenosi si ok decat in zona Romei (de care am ramas profund dezamagit). Evident si peisajele au fost pe masura.
Am inchiriat din Pisa o masina (surprinzator de ieftin fata de alte locuri), m-am revazut cu prieteni mai vechi si am stat noptile in Sienna, Poggibonsi si La Spezia. Primele doua se gasesc in Toscana si nu sunt foarte multe de spus ce nu s-a spus prin mii de fotografii asa cum o sa spun si eu in unele posturi ce urmeaza. La Spezia insa se afla in vecinatatea rezervatiei Cinque Terre, o mica zona de coasta la Marea Mediterana formata din 5 orasele (satuce) superbe si foarte linistite. Cele 5 fac parte din patrimoniul Unesco si desi sunt destul de pline de turisti sunt pastrate impecabil si nici nu au aerul ala claustrofob si imbaxit asa cum sunt obisnuit. Apa e calda chiar si acum iar in Manarola de exemplu se gasesc niste stanci numai bune pentru sarit. In sate sunt destule restaurante cu mancare buna si relativ ieftina iar colinele din jur pe care se pot strabate trasee (foarte similare cu cele montane) sunt pline de livezi de maslini si vii. Pentru un timp am putut sa uit de ale mele probleme si ganduri, sau daca nu sa uit macar sa le privesc mai detasat, aproape resemnat.

Read More